Zboruri la Veneţia

Istorică, elegantă şi rafinată: aceasta este Veneţia, un oraş al artei care spune şi despre care sunt spuse multe poveşti.

Unii dintre cei mai faimoşi pictori, precum Giorgione, Tiţian, Tintoretto, Tiepolo, Canaletto şi Guardi, au imortalizat-o în picturile lor sau au fost inspiraţi de aceasta. Shakespeare a adus-o pe scenă în „Neguţătorul din Veneţia”. Goldoni a prezentat-o în zi de carnaval în „Il Campiello” („Piaţeta”). Goethe a descris-o în a sa „Călătorie în Italia”, Shelley a sosit aici, în „Poeme veneţiene”, într-o gondolă, iar personajele principale din „Amantul doamnei Chatterley” de D.H. Lawrence, într-un vaporetto. Wagner s-a bucurat de Veneţia dintr-o cafenea aflată în splendidul „salon” care este Piaţa San Marco. Micul Proust s-a îndrăgostit de ea înainte chiar să o viziteze, ascultându-şi mama citind „Pietrele Veneţiei” de Ruskin. Aschenbach şi-a dorit-o în „Moarte la Veneţia” a lui Mann.
Intensitatea artistică şi culturală a tuturor celor de mai sus reflectă stilul unic al arhitecturii veneţiene. Cele peste 400 de poduri, 150 de canale şi 6 sestieri (districte) înconjoară un labirint romantic de calli (bulevarde, străzi şi alei), campi şi campielli (pieţe şi piaţete). Fiecare colţ al Veneţiei reflectă farmecul veşnic al oraşului veneţian care, împreună cu laguna sa, se află din anul 1987 pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

O PLIMBARE PRIN CALLI, CAMPI ŞI CAMPIELLI

La Serenissima este un oraş ce poate fi admirat atât pe jos, cât şi în gondolă, cum ne sugerează Hemingway în „Dincolo de râu şi între copaci”. Maiestuosul Canal Grande, care găzduieşte tradiţionala Regată Istorică, împarte oraşul în două şi este străbătut de gondole şi vaporetti care nu ostenesc niciodată. Canalul este traversat de poduri celebre. Cele mai faimoase dintre acestea sunt Ponte degli Scalzi, Ponte dell’Accademia, Ponte della Costituzione, opera arhitectului spaniol Santiago Calatrava şi străvechiul Ponte di Rialto, construit din piatră de Istria şi reprezentând una dintre cele mai căutate destinaţii, împreună cu pitoreasca Piaţă Rialto, de unde puteţi cumpăra peşte, fructe şi legume proaspete. Inima oraşului este Piaţa San Marco, singura care a primit numele de „piazza”, deosebindu-se astfel de simplele „campi”. Din Piazzetta dei Leoncini, puteţi admira Bazilica San Marco şi, vis-a-vis de aceasta, Campanila, Turnul cu ceas, căruia veneţienii îi spun afectuos „el parón de casa”, în care Galileo a prezentat telescopul signoriei veneţiene, şi în vârful căruia se află statuia din aur a unui înger, care se roteşte în ritmul vântului. Pentru a vă bucura de o superbă panoramă de la înălţime, Torre dell’Orologio (Turnul cu ceas) este locul ideal. Cele mai neobişnuite caracteristici ale acestuia sunt ceasul astronomic decorat cu aur şi email albastru şi Maurii din Veneţia, două statui din bronz ale unor păstori, unul bătrân şi unul tânăr, care anunţă trecerea fiecărei ore lovind clopotul cu ciocanele lor. Intrarea în această splendidă clădire se află la capătul Merceriei, unde veţi găsi magazine, buticuri şi standuri cu suveniruri.

Palatul Dogilor, fostă reşedinţă a dogilor veneţieni, unul dintre simbolurile oraşului, găzduieşte astăzi Muzeul Municipal. Trecând pe sub faimoasa Punte a Suspinelor – un coridor suspendat care leagă Palatul Dogilor de Închisoarea veche, aflată în apropiere, este imposibil să nu auziţi suspinele prizonierilor, cu gândul la libertatea pierdută. Giordano Bruno, Silvio Pellico, Niccolò Tommaseo şi Giacomo Casanova, după evadarea sa din închisoarea Piombi, se numără printre cei mai notorii prizonieri. Apoi, de-a lungul laturilor pieţei, urmează Procuratie Nuove, care găzduieşte Muzeul Correr, Procuratie Vecchie cu numeroase magazine, cafenele vechi şi trupe de dans în aer liber, precum şi Aripa napoleonică, în care se disting splendidul Salon şi Biblioteca Nazionale Marciana.
La câteva minute distanţă de Piaţa San Marco, nu puteţi rata teatrul „La Fenice”, ales de Giuseppe Verdi pentru premierele operelor sale „Attila”, „Ernani”, „Rigoletto”, „Simon Boccanegra” şi „Traviata”.
Veneţia ascunde şi sute de „palazzi”, toate de o mare importanţă istorică, arhitecturală şi artistică: Ca' d'Oro, acum un muzeu ce găzduieşte opere de artă colecţionate de Giorgio Franchetti şi care a primit acest nume, deoarece, iniţial, o parte a faţadei era acoperită cu aur; Ca' Vendramin Calergi, unde se află Cazinoul din Veneţia, locul morţii lui Wagner; Ca' Foscari, în faţa căruia, în timpul Regatei Istorice, este amplasat podiumul plutitor („machina”) pe care câştigătorii îşi primesc premiile; Palazzo Venier dei Leoni, gazda Colecţiei Peggy Guggenheim; Ca' Rezzonico, în care se află Muzeul Veneţiei din secolul al XVIII-lea; Palazzo Grassi, unul dintre principalele centre de expoziţie de artă din oraş; Ca' Pesaro, care găzduieşte Muzeul de Artă Modernă şi Muzeul de Artă Orientală; Ca' Dario, celebru pentru tragediile care au marcat vieţile tuturor proprietarilor săi de-a lungul secolelor şi Fontego dei Turchi, care găzduieşte Muzeul Municipal Veneţian de Istorie Naturală. 


REGINA SPECTACOLELOR

„Semel in anno licet insanire”/„O dată pe an, nebunia este permisă”), spune o veche maximă latină, ideală pentru a descrie atmosfera suprarealistă a Carnavalului de la Veneţia, la fel de faimos în întreaga lume ca şi cel de la Rio de Janeiro. Măşti elegante şi costume somptuoase pot fi admirate în „salonul” Pieţei San Marco, transformat, cu această ocazie, într-o scenă în aer liber. Spectacole, concerte şi recitaluri se succed înaintea tradiţionalului Zbor al Porumbelului sau al Îngerului, în timpul căruia un acrobat coboară din clopotniţa Bazilicii San Marco în piaţă, sub privirile înmărmurite ale mulţimii. Totul se încheie de Lăsatul Secului, odată cu „Vogata del Silenzio” (o paradă în care se vâsleşte în tăcere) şi promisiunea de a reveni în anul următor. Niciun iubitor de artă nu trebuie să rateze Bienala de la Veneţia, unul dintre cele mai prestigioase evenimente dedicate artei contemporane din lume, şi Festivalul Internaţional de Film de la Veneţia, care are loc pe Insula Lido şi în cadrul căruia este decernat Leul de Aur.

ŞPRIŢ, CICHÉTI ŞI DELICII CULINARE

O vizită în Oraşul Dogilor este incompletă fără savurarea bucătăriei veneţiene. Un pahar de şpriţ sau ombra de vin, însoţit de cichéti, gustări tradiţionale veneţiene, reprezintă un ritual obligatoriu, prin care toţi vizitatorii oraşului trebuie să treacă în una dintre numeroasele bàcari, unde mâncarea şi băutura sunt, de obicei, servite în picioare. După o plimbare prin calli şi campi, vă recomandăm să vă potoliţi foamea cu o gustare rapidă şi uşoară: cea mai gustoasă alegere este sandviciul veneţian, conţinând două felii de pâine unse cu maioneză, între care se află alte ingrediente delicioase.

Pentru un prânz tradiţional, cele mai apreciate feluri sunt risi e bisi, celebra supă veneţiană, castraure, o varietate de anghinare specifică oraşului, sarde in saor (sardine), ficat preparat în stil veneţian, bigoli in salsa (paste veneţiene cu sos), raţă umplută şi deserturi precum bussolai, fugasse, fritole şi galani. Oricine ajunge la Veneţia va găsi un peisaj, un colţişor ascuns sau o operă de artă care îi va rămâne în suflet şi cu care se va întoarce acasă.

Ce mai aşteptaţi? Rezervaţi acum un bilet Alitalia şi zburaţi la Veneţia!

GĂSIŢI ZBORURI

DE LA
Introduceţi oraşul de plecare
LA
Introduceţi oraşul de destinaţie
Introduceţi data de plecare
Introduceţi data de întoarcere